Conform prevederilor legale regasite in cuprinsul art. 188 Cod penal:
“Omorul savarsit in vreuna dintre urmatoarele imprejurari:
- cu premeditare
- din interes material
- pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse
- pentru a inlesni sau ascunde savarsirea unei alte infractiuni
- de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infratiunea de omor
- asupra a doua sau mai multe persoane
- asupra unei femei gravide
- prin cruzimi
se pedepseste cu inchisoare pe viata sau detentiune de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi”
Spre deosebire de Codul penal anterior, care consacra atat omorul calificat cat si omorul deosebit de grav, noul Cod penal prevede o singura forma agravata a omorului, constand in omorul calificat. Cu unele deosebiri, cele opt circumstante care ii confera omorului forma calificata sunt preluate dintre circumstante anterioare, care ii confereau omorului forma calificata sau deosebit de grava.
1. Obiectul material. Este reprezentat de corpul victimei, persoana in viata, indiferent de starea sanatatii acesteia.
2. Subiectul activ. Subiectul activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub toate formele, respectiv:
– instigarea. In practica instantelor de judecata s-a apreciat ca exista instigare in ipoteza in care inculpatii, prin amenintari si promisiuni, dar si profitand de autoritatea avuta asupra unui detinut, l-au determinat pe acesta sa exercite asupra unui alt detinut violente ce i-au cauzat acestuia decesul.
Din pacate, in ultimii ani, a aparut o modalitate extrem de periculoasa a instigarii la omor, respectiv aceea prin care instigatorul ofera o suma de bani autorului, pentru a ucide o anumita persoana – omor la comanda.
– complicitatea. Exista complicitate in sarcina incupatului, in cazul in care, dupa o intelegere prealabila de a comite agresiunea, l-a insotit pe autorul omorului la locuinta victimei si, in timp ce autorul lovea victima, inculpatul l-a atacat pe fratele acesteia.
Simpla prezenta a unei personae alaturi de autor, la locul comiterii omorului, nu reprezinta complicitate, atata vreme cat nu a existat intelegere intre ea si autor de a inlesni sau ajuta la comiterea faptei si nici nu a cunoscut sau prevazut ca aceasta va savarsi un omor.
– coautoratul. Exista coautorat cand coinculpatii au actionat impreuna lovind victima, atat inainte de a cadea la pamant, cat si dupa aceea. Faptul ca numai loviturile aplicate de unul dintre ei au fost mortale nu are relevanta, daca activitatea acestuia se afla intr-o unitate indivizibila cu cea a celorlalti inculpati si daca reiese ca toti inculpatii au fost constienti de urmarile lor comune si au dorit producerea lor.
3. Elementul material. Elementul material al laturii obiective a infractiunii de omor este reprezentat de uciderea unei personae si consta, de regula, intr-o actiune, dar se poate prezenta si sub forma unei inactiuni.
Actiunea de ucidere poate fi directa (ex: lovirea cu un corp dur, sugrumarea, impuscarea) sau indirecta (ex: punerea de otrava in alimentele ce urmeaza sa fie consumate de victima, conectarea la reteaua electrica a unui obiect ce urmeaza sa fie atins de victima, urmarirea si amenintarea victimei, care, sub aceasta presiune, actioneaza imprudent si se accidenteaza mortal).
Uciderea prin inactiune presupune ca subiectul activ sa aiba obligatia de a actiona intr-un anumit fel si sa nu o faca (ex: lasarea fara hrana a unui copil, neactionarea asupra unui mecanism care loveste victima, neacordarea intentionata a asistentei medicale unui bolnav de catre medicul in a carei ingrijire se afla)
4. Elementele circumstantiale. Asa cum am mentionat anterior, actuala configuratie a omorului calificat este alcatuita din patru elemente circumstantiale preluate de la aceeasi infractiune din Codul anterior si patru elemente preluate de la omorul deosebit de grav:
a. Omorul comis cu premeditare. Premeditarea presupune indeplinirea cumulativa a 3 conditii: trecerea unui interval de timp din momentul luarii hotararii de a savarsi omorul si pana la momentul savarsirii infractiunii, efectuarea unor acte de pregatire materiala in vederea savarsirii faptei, constand in luarea de masuri, procurarea de instrumente, si efectuarea unor acte de pregatire morala, psihica, in vederea savarsirii infractiunii, constand in activitatea faptuitorului de reflectare, de chibzuire asupra modului cum va savarsi infractiunea.
b. Omorul comis din interes material. Se retine acest element circumstantial atunci cand prin savarsirea omorului se urmareste dobandirea unui avantaj de ordin material cum ar fi: dobandirea unei succesiuni, neplata unei datorii, obtinerea unui spatiu locativ, incasarea unei asigurari. (ex: s-a retinut omor comis din interes material in ipoteza in care sotul si-a ucis sotia pentru a evita pierderea unor bunuri intr-un proces de partaj).
c. Omorul comis pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse. Omorul astfel calificat are drept situatie premisa imprejurarea ca autorul omorului sau o terta persoana se afla in situatia de a fi trasa la raspundere penala sau de a executa o pedeapsa. Agravanta ia in considerare faptul ca, prin savarsirea omorului, se incalca in secundar si relatiile sociale referitoare la activitatea de infaptuire a justitiei.
d. Omor comis pentru a inlesni sau ascunde savarsirea unei alte infractiuni. In practica judiciara s-a considerat ca reprezinta infraciunea de omor calificat fapta constand in uciderea unei persoane care l-a surprins pe faptuitor in timpul furtului, dupa ce acesta a refuzat sa pastreze tacerea si chiar a amenintat ca il va denunta organelor de politie.
e. Omor comis de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infratiunea de omor. In literatura de specialitate s-a aratat ca nu are importanta, pentru existenta elementului circumstantial in discutie, daca pentru fapta de omor anterioara, autorul a executat sau nu pedeapsa, daca a fost sau nu reabilitat, ori daca a intervenit sau nu prescriptia.
f. Omor comis asupra a doua sau mai multe persoane. Omorul savarsit asupra a doua sau mai multe persoane poate fi comis fie printr-o actiune unica, fie succesiv, prin actiuni diferite, dar in aceeasi imprejurare sau cu aceeasi ocazie. Pentru existenta elementului circumstantial este necesar sa se constate intentia directa sau indirecta a autorului de a ucide doua sau mai multe persoane.
g. Omorul comis asupra unei femei gravide. Savarsit asupra unei femei gravide, omorul este calificat deoarece, prin savarsirea faptei, pe langa moartea femeii, se suprima si produsul de conceptie, care este o viata in curs de devenire. Este necesar ca starea de graviditate sa fie reala si sa fie cunoscuta de catre faptuitor.
h. Omor comis prin cruzimi. La aprecierea unui omor ca fiind savarsit prin cruzimi trebuie sa se tina seama de aspectul de ferocitate cu care faptuitorul a savarsit omorul, trezind un sentiment de oroare in randul celor care au luat cunostinta de fapta(ex: cand victima a fost supusa unor torturi ori mutilari inainte de a i se aplica loviturile letale; cand victima a fost stropita cu o substanta inflamabila, dupa care i s-a dat foc).
In practica judiciara, s-a considerat ca omorul este savarsit prin cruzimi si atunci cand au fost cauzate mari suferinte de ordin psihic, nu in mod direct victimei, ci unei persoane care are puternice sentimente fata de victima si care este prezenta la comiterea faptei (ex: uciderea copilului sub ochii mamei).
Nu intereseaza daca acele cruzimi au dus ele insele la moartea victimei sau daca faptuitorul le-a folosit numai pentru a chinui victima inainte de a o ucide, fiind insa necesar ca ele sa fie savarsite inainte de consumarea omorului, adica inainte de decesul victimei.
5. Sanctiuni. Omorul calificat este sanctionat cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani sau detentiune pe viata, indiferent daca fapta s-a comis in conditiile uneia sau mai multor elemente circumstantiale.