Desi la momentul incheierii unei casatorii, sotii se gandesc la intemeierea unei familii fericite si la unirea destinelor pentru totdeauna, nu de putine ori se constata ca, pe parcursul mariajului, relatiile dintre acestia se deterioreaza iremediabil, situatie in care singura solutie apare ca fiind divortul.
Institutia divortului era reglementata anterior in Codul Familiei, actualmente regasindu-se in cuprinsul articolelor 373 – 404 din Noul Cod civil.
MOTIVELE DE DIVORT
Potrivit noilor reglementari, desfacerea casatoriei poate avea loc in 4 cazuri prevazute de textul de lege, respectiv:
- prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti, ori la cererea unuia dintre soti care e acceptata de celalalt;
- atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila; instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei sau culpa comuna a sotilor, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort.
- la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani; divortul se poate pronunta chiar din culpa exclusiva a sotului reclamant, cu exceptia situatiei in care paratul se declara de acord cu divortul, cand acesta se va pronunta fara a se mentiona culpa sotilor.
- la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, caz in care desfacerea casatoriei se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.
In ceea ce priveste cazurile de divort, observam ca element de noutate, fata de vechile dispozitii ale Codului Familiei, o noua situatie care poate determina desfacerea casatoriei, si anume separatia in fapt dintre cei doi soti, separatie care trebuie sa fi durat cel putin 2 ani, anterior introducerii cererii de divort.
PROCEDURA DIVORTULUI
A. Pe cale judiciara pot fi solutionate cererile de divort pentru oricare dintre motivele aratate anterior, daca sotii se adreseaza instantei de judecata.
Instanta investita cu solutionarea unei asemenea cereri verifica daca exista motive temeinice, daca raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila.
Instanta poate pronunta divortul din culpa exclusiva sau, cand probele din dosar conduc in aceasta directie, din culpa comuna.
Odata cu pronuntarea asupra cererii principale, instanta de judecata poate hotari si cu privire la celelalte chestiuni accesorii, si anume: exercitarea autoritatii parintesti, numele de familie pe care il vor purta sotii dupa divort, stabilirea locuintei copiilor dupa divort, modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii, contributiile fiecaruia dintre soti la cheltuielile de crestere, educare si pregatire profesionala a copiilor.
B. In masura in care sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, desfacerea casatoriei se poate dispune si pe cale administrativa sau prin procedura notariala. Un element de noutate il reprezinta faptul ca se poate apela la procedura notariala si atunci cand exista copii minori, dar numai in situatia in care sotii convin asupra tuturor aspectelor legate de raporturile dintre ei si raporturile dintre parinti si copii minori, la care am facut referire anterior.
EFECTELE DIVORTULUI
Prin desfacerea casatoriei, vor trebui sa fie clarificate si aspectele ce tin de raporturile nepatrimoniale si patrimoniale dintre soti, precum si raporturile dintre parinti si copii lor minori, respectiv:
a. Numele de familie dupa casatorie
La desfacerea casatoriei sotii pot conveni sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei; in lipsa unui acord in acest sens, pastrarea numelui poate fi incuviintata de instanta, numai daca exista motive temeinice in interesul unuia dintre soti sau in interesul superior al copilului.
Daca nu a intervenit o asemenea intelegere, fiecare dintre fostii soti va purta numele dinanintea casatoriei.
b. Regimul matrimonial
Ca regula generala, regimul matrimonial inceteaza la data introducerii cererii de divort.
Cu toate acestea, cum in foarte multe cazuri, sotii pot fi despartiti in fapt de la o data anterioara introducerii actiunii de divort, exista posibilitatea ca la cererea oricaruia dintre soti sau a ambilor soti, instanta de judecata sa constate ca regimul matrimonial a incetat la data separatiei in fapt.
c. Obligatia de intretinere intre soti
Odata cu desfacerea casatoriei, obligatia de intretinere intre soti inceteaza. Aceasta obligatie poate subzista si dupa desfacerea casatoriei, insa numai in cazul in care sotul divortat se afla in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite inainte de casatorie ori in timpul casatoriei, sau daca aceasta intervine in decurs de un an de la data desfacerii căsătoriei si numai daca aceasta incapacitate este determinata de o circumstanta in legatura cu casatoria.
In ceea ce priveste efectele patrimoniale dintre soti, un element de noutate adus de Noul Cod civil este reprezentat de prestatia compensatorie.
In cazul in care casatoria a durat cel putin 20 de ani, iar divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului parat, sotul reclamant poate beneficia de o prestatie care sa compenseze, atat cat este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divortul l-ar determina in conditiile de viata ale celui care o solicita.
Prestatia compensatorie nu se poate solicita decat odata cu desfacerea casatoriei. Prestatia compensatorie poate fi stabilita in bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori in natura, sub forma uzufructului (beneficiului adus de folosirea unui bun) asupra unor bunuri mobile sau imobile care apartin debitorului.
d. Raporturile dintre parinti si copii minori
Instanta care solutioneaza divortul se va pronunta prin aceeasi sentinta si asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii minori din casatorie.
Ca element de noutate se introduce conceptul de autoritate parinteasca iar regula generala este ca aceasta se exercita in comun de ambii parinti chiar si ulterior desfacerii casatoriei.
Cu toate acestea, daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.
Asadar, observam ca dispare notiunea de incredintare a minorului ca urmare a divortului, astfel cum aceasta era definita de vechea reglementare.
Totodata, prin sentinta de divort, instanta de judecata se va pronunta si asupra locuintei minorului, care va fi la parintele cu care locuieste „in mod statornic”, sau daca pana la desfacerea casatoriei copilul a locuit cu ambii parinti, la unul dintre ei (tinand seama de interesul sau superior).
Dispozitiile Noului Cod civil reitereaza atat dreptul parintelui separat de copilul sau de a avea legaturi personale cu acesta cat si posibilitatea sesizarii instantei de judecata cu o cerere in acest sens in situatia in care exista neintelegeri.
Prin sentinta de divort, instanta va stabili si contributia fiecaruia dintre parinti la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala ale copilului. Aceste obligatii se vor executa in natura. Se pastreaza si posibilitatea stabilirii unei pensii de intretinere in bani in favoarea minorului, stabilita intr-o suma fixa sau intr-o cota procentuala.
In masura in care se doreste formularea unei actiuni de divort, va recomandam sa apelati la Cabinet de avocat Ploiesti, in vederea asigurarii asistentei juridice si apararii intereselor dumneavoastra.