Regulile ce guverneaza derularea unui contract de munca pot fi regasite in Codului Muncii, fiind util ca angajatorii, dar mai ales salariatii, sa fie informati cu privire la drepturile si obligatiile ce le revin, aspect ce impune necesitatea prezentului articol, in cuprinsul caruia vom analiza diferentele intre tipurile de incetari ale contractului de munca si efectele acestora.
Codul muncii stabileste care sunt tipurile de incetari ale contractului de munca, respectiv: cu acordul partilor, demisia, concediere disciplinara, concediere pentru motive ce nu tin de persoana angajatului si incetarea de drept.
1. Acordul partilor
Incetarea contractului de munca prin acord, presupune ca ambele parti (angajatorul si salariatul) au fost de acord ca relatia de munca sa se termine, incetare care poate avea loc la o data stabilta de comun acord intre parti.
Acest tip de incetare a contractului nu presupune obligativitatea preavizului, acesta fiind necesar doar in situatia depunerii demisiei de catre salariat.
In cazul acestei modalitati, decizia de incetare a contractului va cuprinde mentiunea “contractul de munca inceteaza la data de ….. cu articolul 55 lit. c din Codul muncii”
Incetarea contractului de munca prin acordul partilor are ca si consecinta renuntarea la toate pretentiile pe care partile le-ar putea avea in viitor una fata de cealalta, si nu ofera fostului salariat posibilitatea de a solicita somaj.
2. Demisia
Demisia reprezinta vointa salariatului de a parasi respectivul loc de munca, fiind suficient ca ea sa fie depusa si inregistrata de catre angajator, nu si acceptata de catre acesta.
In cazul demisiei, salariatul este obligat sa respecte perioada de preaviz, care este de 20 de zile lucratoare, in cazul functiilor de executie, si de 45 de zile, in cazul functiilor de conducere.
In decursul zilelor de preaviz, salariatul poate primi zile libere drept compensare pentru orele suplimentare acumulate anterior sau poate beneficia de zilele de concediu de odihna (daca mai are și angajatorul este de acord sa le ofere).
Similar cu incetarea contractului prin acordul partilor, in cazul demisiei nu mai exista posibilitatea angajatului de a solicita somaj.
In situatia aparitiei unui concediu medical, perioada de preaviz se suspenda pe durata prevazuta in certificatul de concediu medical (indemnizatia urmand a fi platita de catre angajator), restul perioadei de preaviz incepand sa se scurga la revenirea din concediul medical.
3. Concedierea disciplinara
Cea mai dura sanctiune ce poate fi aplicata unui salariat este reprezentata de concedierea disciplinara, care trebuie sa fie rezultatul unei cercetari disciplinare prealabile.
Lipsa cercetarii disciplinare confera posbilitatea salariatului de a consteta concedierea in instanta, situatie in care aceasta ar putea fi anulata.
Decizia de concediere luata in urma unei cercetari discplinare trebuie comunicata angajatului in termen de 5 zile calendaristice de la emiterea sa, fiind valabila de la data comunicarii ei catre angajat.
Ca urmare a desfacerii disciplinare a contractului de munca, relatia de munca dintre parti se incheie in baza art. 61 lit. a) din Codul muncii, iar salariatul nu mai are dreptul la accesarea ajutorului de somaj.
In cazul in care salariatul intra in concediu medical pentru incapacitate de munca, decizia de concediere isi va produce efectele din momentul in care salariatul este instiintat despre ea.
4. Concediere pentru motive ce nu tin de persoana salariatului
Acest tip de concediere este cel mai adesea intalnit in cazurile in care angajatorul este nevoit sa reduca numarului personalului ca urmare a intampinarii unor dificultati financiare, fiind singurul tip de incetare a contractului individual de munca ce confera fostului salariat dreptul la ajutor de somaj.
Totusi, in situatia in care angajatorul doreste sa reduca personalul, ce poate imbraca forma unei concedieri individuale, iar salariatul accepta plati compensatorii si semneaza incetarea contractului de munca prin acordul partilor, acesta din urma va pierde dreptul de a solicita ajutor de somaj.
Salariatul concediat din motive neimputabile lui are dreptul la un preaviz de 20 de zile lucratoare, perioada in care isi poate lua zile de concediu, daca si angajatorul este de acord.
Similar cu demisia, durata preavizului se suspenda pe perioada unui eventual concediu medical, urmand ca restul zilelor din preaviz sa curga dupa revenirea salariatului la locul de munca.
Codul muncii prevede faptul ca salariatii nu pot fi concediati pe durata suspendarii activitatii, cat timp se afla in concediu medical, ca urmare a instituirii carantinei, pe durata concediului de odihna, daca salariata este gravida sau se afla in concediu de maternitate, pe durata concediului medical pentru ingrijirea copilului.
Exceptiile de la situatiile enuntate anterior sunt cele in care angajatorul trece prin reorganizare judiciara, faliment sau dizolvare.
5. Incetarea de drept
Aceasta modalitate de terminare a contractului de munca apare in urmatoarele situatii:
– la data implinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare
– decesul salariatului sau al angajatorului persoana fizica autorizata (PFA), precum si in cazul dizolvarii angajatorului persoana juridica
– la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului sau a PFA-ului angajator
– ca urmare a unei hotariari judecatoresti de reintegrare pe post a unui angajat concediat nelegal
– la data constatarii printr-o hotarare judecatoreasca definitiva prin care s-a stabilit ca este nul contractul individual de munca sau daca nulitatea a fost constata prin acordul partilor
– de la data retragerii avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei de catre salariat, dar si ca urmare a interzicerii practicarii unei profesii sau functii printr-o hotarare judecatoreasca definitiva
– la data ramanerii definitive a condamnarii la inchisoare cu executare aplicata salariatului
– ca urmare a retragerii acordului parintilor sau al reprezentantilor legali pentru salariatii cu varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani.
– la data expirarii termenului contractului individual de munca incheiat pe perioada determinata
ASPECTE IMPORTANTE !!
Indiferent de modalitatea in care a incetat contractul individual de munca, angajatorul este obligat sa plateasca salariatului toate drepturile banesti datorate, respectiv salariu, sporuri, indemnizatii, bani pentru zile de concediu neluate, tichete de masa.
In situatia in care angajatorul nu isi respecta aceasta obligatie, angajatul are posibilitatea de a se adresa Inspectoratului Teritorial de Munca pe raza caruia isi are sediul angajatorul sau, direct, instantei de judecata.
Indiferent de modul in care au incetat relatiile de munca, perioada muncita este considerata perioada de vechime in munca si stagiu de cotizare la pensie si sanatate, cu conditia sa fi fost incheiat un contract de munca valid si angajatorul sa fi platit contributiile sociale obligatorii.
In plus, nu are relevanta tipul incetarii contractului individual de munca pentru detinerea celor minim 12 luni din ultimele 24 pentru obtinerea indemnizatiei pentru concediu de crestere a copilului.