DiverseEVITARE PLATA CHELTUIELI DE JUDECATA

Dispozitiile art. 453 Cod procedura civila prevad ca reclamantul sau paratul poate fi obligat de instanta la plata cheltuielilor de judecata. Aceasta obligatie este instituita prin hotararea judecatoreasca pronuntata in cauza, cu conditia ca respectiva parte sa fi pierdut procesul.

Achitarea cheltuielilor de judecata se poate face de buna voie sau prin executare silita, caz in care este necesara si interventia unui executor judecatoresc.

In esenta, cheltuielile de judecata reprezinta sumele de bani achitate de cealalta parte pentru diverse servicii necesare bunei desfasurari a procesului, ele putand fi reprezentate de:

– taxele judiciare de timbru, achitate conform OUG 80/2013

– sumele cuvenite martorilor sau expertilor pentru deplasare, cheltuieli de cazare, de masa

– onorariile avocatilor, ale traducatorilor ori interpretilor, ale expertilor tehnici judiciari

– onorariul curatorului special

– orice alte cheltuieli necesare procesului

1. Nasterea cheltuielilor de judecata

1.1. Paratul va putea fi obligat atunci cand cererea de chemare in judecata a reclamantului a fost admisa. 1.2. Reclamantul va putea fi obligat atunci cand cererea sa de chemare in judecata a fost respinsa ca neintemeiata, nefondata sau inadmisibila, cand cererea sa a fost anulata pentru neachitarea taxelor judiciare de timbru sau cand a fost respinsa pentru lipsa calitatii procesuale pasive.

1.3. Daca reclamantul renunta la judecata sau la insasi dreptul pretins. In acest caz, daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, paratul poate solicita instantei sa il oblige pe reclamant la cheltuielile pe care le-a facut.

1.4. Daca paratul introduce cerere reconventionala in procesul deschis de reclamant si cererea sa este respinsa.

1.5. In cadrul unei contestatii la executare silita, daca instanta solicita o copie a dosarului de executare, de la executor, instanta pune in vedere contestatorului sa achite contravaloarea fotocopierii dosarului de executare.

2. Dovada cheltuielilor de executare

Partea care solicita cheltuieli de judecata trebuie sa faca dovada existentei lor si a cuantumului lor, pana la data inchiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, mai exact a ramanerii in pronuntare. Ulterior acestui moment procesual, dovezile nu mai pot fi depuse, sau daca sunt depuse, ele vor fi ignorate de catre instanta de judecata.

Dovada cheltuielilor de judecata consta in inscrisuri emise de persoanele ce au incasat sumele respective (ex: chitante, facturi, bonuri de combustibil, etc. )

3. Cazuri in care poate fi evitata plata cheltuielilor de judecata

3.1. Daca intervine prescriptia dreptului de a obtine executarea silita, sub aspectul cheltuielilor de judecata. In situatia in care se scurge un interval de peste 3 ani de la data ramanerii definitive a hotararii, cheltuielile de judecata nu vor mai putea fi solicitate, cu precizarea ca presciptia nu opereaza de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate, ceea ce inseamna ca, in eventualitatea unei executari silite, debitorul trebuie sa invoce exceptia prescrierii dreptului creditorului.

3.2. In cazul recunoasterii datoriei sale fata de reclamant. Insa, recunoasterea trebuie sa fie una efectiva si expresa, in fata primei instante si pana la primul termen de judecata, caz in care paratul nu va mai fi obligat la plata cheltuielilor.

3.3. In cadrul procedurii speciale denumita „Cererile de valoare redusa” instanta are posibilitatea de a nu acorda partii care a castigat procesul cheltuielile care sunt disproportionate fata de valoarea cererii.

3.4. Instanta de judecata are dreptul sa reduca motivat partea din cheltuielile de judecata reprezentate de onorariile avocatilor, expertilor sau specialistilor. Este util ca partea care solicita acest lucru sa si motiveze de ce este necesara reducerea acestor onorarii.

Trebuie mentionat ca nu vor putea fi micsorate cheltuielile de judecata reprezentate de taxa de timbru si sumele cuvenite martorilor.

3.5. Un alt caz este acela in care reclamantul, ca urmare a renuntarii la judecata sau la dreptul pretins, reuseste sa il convinga pe parat sa renunte, in scris, la solicitarea sa de acordare a cheltuielilor de judecata.

3.6. Daca partea adversa nu face dovada cheltuielilor privind onorariul de avocat, specialist sau expert. Astfel cum precizam si anterior, dovada este reprezentata de originalul chitantei sau a ordinului de plata, din care sa rezulte numarului contractului de asistenta juridica sau al dosarului civil.

3.7. Daca dovezile cheltuielilor de judecata sunt depuse ulterior inchiderii dezbaterilor. Totusi, daca acestea sunt depuse ulterior si instanta obliga una din parti la plata cheltuielilor, este indicat ca partea respectiva sa formuleze apel, criticile urmand a viza hotararea numai in ceea ce priveste plata cheltuielilor de judecata.

3.8. Atunci cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare dintre ele poate fi obligata la plata, putand face compensarea cheltuielilor de judecata.