lisita_ciprian@yahoo.com
Str. Andrei Mureseanu, nr.4, bl. 37i2 Ap. 34, Parter, Ploiesti, PH

FamiliePARTAJUL SUCCESORAL

3 octombrie 20220

Partajul (sau Imparteala) este operatiunea juridica care pune capat starii de indiviziune (sau de coproprietate) prin impartirea in natura si/sau prin echivalent a bunurilor aflate in indiviziune, avand ca efect inlocuirea cotei-parti ideale, indivize asupra acestora cu drepturi exclusive ale fiecaruia dintre coindivizari asupra unor bunuri determinate in materialitatea lor.

Coindivizarii pot conveni si la o imparteala provizorie a folosintei bunurilor sau a unora din ele care compun masa succesorala.
Totodata imparteala definitiva poate fi voluntara sau judecatoreasca, totala sau partiala avand ca obiect numai unul sau anumite bunuri succesorale, daca comostenitorii si-au manifestat vointa de a ramane in indiviziune asupra resturilor bunurilor.

In cazul in care sunt 3 sau mai multi coindivizari, partajul poate fi partial si in raport de persoane, daca numai unul (unii) din ei cere impartirea partilor la care are dreptul iar ceilalti inteleg sa ramana in indiviziune asupra bunurilor ramase dupa satisfacerea solicitantului/solicitantilor. Cu toate acestea, partajul partial nu este admisibil daca toti coindivizarii solicita iesirea din indiviziune ori daca se solicita partajul pentru toate bunurile indivize.

1. Persoanele care pot cere partajul

1.1 Coindivizarii, respectiv mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal.
Legatarul cu titlu particular, dobandind un drept real asupra unui bun determinat, nu devine coindivizar astfel ca nu are calitatea de a cere iesirea din indiviziune (exceptand legatul care a avut ca obiect o cota-parte ideala asupra unui bun determinat).

1.2 Succesorii in drepturi ai coindivizarilor
Acestia se subroga in drepturile coindivizarilor si pot, de asemenea, cere imparteala sau sa continuie actiunea inceputa de autorul lor.
Astfel sunt dobanditorii prin acte intre vii (cesionarii) de drepturi succesorale, iar in caz de moarte a unui coindivizar, mostenitorii lui, care se bucura de drepturile succesorale prin retransmitere (succesiuni succesive).

1.3 Creditorii personali ai coindivizarilor
Acestia pot cere imparteala sau pot continua actiunea de imparteala promovata de coindivizatul debitor pe calea actiunii oblice, dreptul de a cere iesirea din indiviziune neavand caracter exclusiv personal.

1.4 Creditorii succesiunii
Acestia pot cere partajul pe cale oblica aflandu-se intr-o situatie similara celei a creditorilor personali ai mostenitorilor.
Indiferent de cine il cere, partajul se poate efectua atat prin buna invoiala cat si pe cale judecatoreasca, numai cu participarea tuturor coindivizarilor, sub sanctiunea nulitatii (inopozabilitatii) actului de partaj, chiar daca s-ar fi rezervat bunuri coindivizarului lipsa, fie si corespunzatoare cotei sale.

2. Capacitatea de exercitiu necesara pentru a cere si a participa la partaj

Partajul este un act de dispozitie. Drept consecinta a acestei calificari, toti coindivizarii participanti la imparteala trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, iar persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa trebuie sa fie reprezentate, respectiv asistate de ocrotitorul legal, nefiind suficienta o incuviintare prealabila.

Art. 664 NCC impune ca partajul prin buna invoiala la care participa un copartajant lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa sa se faca numai cu autorizarea instantei de tutela, precum si, daca este cazul, a ocrotitorului legal, chiar daca buna invoiala are loc in cadrul procedurii succesorale notariale.

In cazul partajului judiciar, incuviintarea instantei de tutela nu este necesara, interesele incapabilului fiind ocrotite de instanta.

In caz de contrarietate de interese intre ocrotitor si cel ocrotit este necesara numirea unui curator. Daca sunt mai multi incapabili cu interese contrarii, pentru fiecare se va numi un curator. Numirea curatorului este necesara si in cazul in care unul din coindivizari este disparut.

Pentru partajul folosintei bunurilor indivize, parțile nu trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina, fiind suficient sa aiba, respectiv sa indeplineasca conditiile prevazute de lege pentru incheierea actelor de administrare a patrimoniului.

3. Obiectul partajului

3.1 Bunurile care fac obiectul partajului
Obiectul partajului il constituie, in principiu, numai bunurile asupra carora poarta drepturile reale ale defunctului si care s-au transmis asupra mostenitorilor. De la aceasta regula sunt doua exceptii:
– bunurile care, desi exista in patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii, nu sunt supuse partajului
– bunurile care, desi nu au facut parte din masa succesorala la data deschiderii succesiunii, fac obiectul partajului

3.2 Bunurile existente in patrimoniul succesoral nesupuse partajului
Acestea sunt:
– bunurile individual determinate care formeaza obiectul unor legate cu titlu particular ce se dobandesc de legatar de la data deschiderii mostenirii. Numai daca legatul ar avea ca obiect o cota-parte din dreptul de proprietate asupra unui bun individual determinat, legatarul ar urma sa participe in calitate de coindivizar la partaj.
– bunurile care, prin natura sau prin destinatia lor, nu pot fi impartite precum: amintirile de familie (portrete, decoratii, diplome); servitutile si partile comune din imobile, destinate folosintei in comun (curtea comuna, subsolul, podul casei, drumul de acces) si care fac obiectul dreptului de proprietate comuna fortata si perpetua; dreptul real de folosinta asupra locurilor de inmormantare si lucrarilor funerare.
– adaugarile si imbunatatirile efectuate de unul sau unii din copartasi asupra bunurilor succesorale nu fac obiectul partajului propriu-zis.

3.3 Bunurile care fac obiectul partajului, desi nu au existat in masa succesorala la data deschiderii succesiunii
Pe temeiuri juridice diferite, intra in aceasta categorie:
– bunurile care sunt aduse la masa succesorala ca efect al reductiunii liberalitatilor excesive sau ca efect al raportului donatiilor
– bunurile care intra in masa succesorala in temeiul subrogatiei reale cu titlu universal (de ex. drepturile obtinute din vanzarea unui bun succesoral care nu este partajabil in natura sau despagubirile platite pentru distrugerea unui bun succesoral de un tert)
– terenurile asupra carora se reconstituie dreptul de proprietate al defunctului in condițiile legii 18/1991. Aceste terenuri pot forma obiectul partajului numai dupa ce mostenitorii au primit titlul de proprietate.
– fructele naturale, civile sau industriale produse de bunurile succesorale dupa data deschiderii mostenirii. Ele sporesc masa succesorala prin accesiune si se cuvin coindivizarilor afara numai daca nu au procedat anterior la o imparteală a folosintei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

https://ploiesti-avocat.ro/wp-content/uploads/2019/10/logo_white_small.png
Str. Andrei Mureseanu, nr.4, bl. 37i2 Ap. 34, Parter, Ploiesti, PH
0740-006.076
lisita_ciprian@yahoo.com

Follow us:

Toate drepturile rezervate. Reproducerea totală sau parțială a conținutului acestui site este interzisă fără permisiunea prealabilă

Copyright ©2024 Cabinel Avocat Ciprian Lisita